In termeni simpli, un stator poate fi definit ca partea stationara a unui alternator. Pentru a intelege rolul statorului sunt necesare cunostinte de baza a functionarii sistemului electric.
Sistemul electric pe majoritatea vehiculelor include un mod de generare, stocare si folosire a energiei electrice. Un alternator produce curent alternativ (C.A.). Curentul alternativ este folosit uzual si exclusiv pentru punerea in functiune a sistemului de iluminare si pentru sistemul de aprindere pe unele modele de mopede, motociclete si ATV.
Orice motocicleta care are un starter electric (electromotor) va avea de asemenea si o baterie (acumulator) moto pentru functionarea acestuia. Acumulatorii nu pot stoca curent alternativ de aceea, pentru incarcarea acestora, curentul alternativ generat de catre alternator va fi transformat in curent continuu (C.C.). O componenta electronica cunoscuta sub numele de releu de incarcare (regulator tensiune) face conversia de la curentul alternativ la curent continuu si mentine tensiunea sub 13,8-14,5 Volti, tensiunea necesara pentru a incarca o baterie de 12V standard.
Este foarte important ca statorul sa furnizeze mai mult energie decat este consumul motocicletei, scuterului sau ATV-ului pentru a mentine bateria incarcata. Daca „consumatorii” motocicletei sunt mai mult decat produce statorul, bateria se va consuma treptat. Se intampla de obicei cand tensiunea masurata la bornele acumulatorului scade sub 13V.
Un alternator traditional va avea o bobina care foloseste C.C. (curent continuu) de la baterie pentru a produce un camp magnetic. Aceasta bobina este infasurata pe un mosor si este prinsa intre doua placi metalice cu legatura intre ele dintr-o parte in cealalta. Cand bobina este alimentata, se creeaza un camp magnetic pe legaturi. Acestea alterneaza pe fiecare legatura intre polul Nord si polul Sud. Cand ansamblul se roteste, alternanta campului magnetic alimenteaza bobinele exterioare ale alternatorului pentru a produce curent alternativ. Avantajul acestui sistem este ca poate produce mai multa putere la turatii mici, motiv pentru care majoritatea masinilor folosesc acest sistem. Dezavantajul este ca este necesara o baterie pentru a functiona.
Motocicletele necesita de cele mai multe ori un sistem de generare curent mai usor ca greutate si care poate functiona fara nici o baterie sau cu o baterie de mici dimensiuni. Din acest motiv este necear un sistem diferit pentru a produce curent.
Alternatorul de pe o motocicleta, scuter sau ATV converteste energia cinetica (energia de miscare) in energie electrica pentru incarcarea bateriei. Un alternator de acest tip este format din doua componente: stator si rotor magnetic (volanta). Volanta contine magneti permanenti si se roteste in jurul statorului pentru a produce energie. Energia generata variaza de la motocicleta la motocicleta si ca rezultat, statoarele individuale sunt diferite. Unele statoare produc curent alternativ numai pentru sistemul de aprindere iar altele curent alternativ ce este convertit in curent continuu pentru alimentarea sistemuluide iluminare, CDI, injectie, s.a.m.d.
Designul statorului poate sa difere insa toate functioneaza dupa aceleasi principii. Cand un magnet trece pe langa o bobina metalica, se genereaza o sarcina electrica in aceasta bobina. Un stator are intre patru si optisprezece poli aranjati intr-un cerc similar spitelor rotii unei masini. Aceste „spite” au un miez feros, format dintr-un numar de placi subtiri asezate unele peste altele. Fiecare „spita” are infasurat pe ea fir de cupru. Unele statoare folosesc o singura bobina pentru mai multi poli iar altele folosesc mai multe bobine cu diferite tipuri de fir de cupru (diametru sau modelul de bobinare) pe un singur stator. Altele statoare (trifazate) au impartit polii in trei bobine divizate in mod egal pentru a produce curent de mare putere. Statoarele trifazate sunt usor de recunoscut prin faptul ca au trei fire galbene sau albe la iesire. Modelul de bobinare, lungimea si diametrul firului de cupru sunt astfel calculate pentru a sustine necesarul de elctricitate pentru fiecare model de motociclete si pentru a optimiza sistemul de aprindere si pornirea facila.
Unele statoare includ si un generator de impulsuri (cititor – senzor aprindere). Aceast bobina de dimensiuni mici este montata separat pe motor sau pe o placa fixata de motor si ii permite sa „citeasca” pozitia ambielajului prin una sau mai multe puncte (denivelari exterioare) de pe exteriorul volantei. Cititorul trebuie sa se afle la o distanta intre 0,02 si 0,05mm de cel mai inalt punct al denivelarii (declansatorului). Impulsul generat de catre cititor este transmis catre calculatorul de aprindere (CDI), iar acesta va calcula momentul generarii scanteii pentru aprindere. Unele CDI-uri sunt alimentate de catre curent alternativ direct dintr-o bobina specifica a statorului, alte modele de CDI pot fi alimentate de curent continiu produs de stator, regulator de tensiune sau baterie. Curentul de la CDI este transmis catre bobina de inductie care amplifica tensiunea acestuia la peste 10,000 de Volti si dupa aceea ajunge la bujie.